21.03.2011

Orice victorie în ceea ce presupune protejarea monumentelor de arhitectură este „recompensată” cu o nouă demolare

Câţiva ani la rând, ziarul FLUX susţine şi mediatizează eforturile arheologilor, specialiştilor, oamenilor de cultură care ne avertizează de distrugerea masivă a monumentelor de arhitectură din municipiu şi din republică şi despre funcţionarii care sunt implicaţi în comiterea acestor fărădelegi sau a căror tăcere şi inactivitate încurajează aceste acte de barbarie. Pe 11 martie scriam în paginile ziarului nostru despre intrarea în vigoare a Legii cu privire la protejarea patrimoniului arheologic, dar se pare că orice victorie înregistrată de oamenii de cultură în ceea ce presupune monumentele de arhitectură şi istorice, este „recompensată” cu o nouă demolare, cum s-a întâmplat, de exemplu, la 14 martie, anul curent, când a fost demolată clădirea din strada Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”. În acest context, Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor a emis un comunicat de presă, în care anunţa: „În urma inspectării obiectivelor de arhitectură din Centrul Istoric al Chişinăului, s-a constatat că edificiul din str. Bucureşti nr. 71, monument de arhitectură de importanţă locală „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)”, înscris cu nr. 165 în Registrul monumentelor al mun. Chişinău, aprobat prin hotărârea Consiliului Municipal Chişinău nr.2/6 din 19 ianuarie 1995, a fost demolat, în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii”. Din acest considerent, azi, la ora 9.00, se anunţă o acţiune civilă de protest împotriva demolării patrimoniului naţional al Chişinăului. „În Chişinău dispare câte un monument istoric pe lună. Demolările ilegale continuă, criminalii-arhitecţi-şefi rămân în funcţie. SALVAŢI Centrul istoric al Chişinăului! Demolările continuă, chiar dacă la 21 februarie 2011 Consiliul Municipal Chişinău a decis ca să nu mai elibereze autorizaţii de construcţie sau desfiinţare a monumentelor de arhitectură de importanţă naţională sau locală până la elaborarea noului Registru local al monumentelor. În ultimele două decenii, în oraşul Chişinău au fost demolate 136 de clădiri istorice, 42 dintre care aveau valoare naţională şi 94 – locală. La 14 martie, Chişinăul a rămas şi fără clădirea din strada Bucureşti 71 – monument de istorie, numit „casa lui I. Chinculov”. Această demolare a avut loc în lipsa avizului Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii”, se spune în motivaţia acestei acţiuni de protest. Şi acum câteva referinţe despre edificiul din str. Bucureşti nr. 71, monumentul de arhitectură de importanţă locală „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)”, care a fost demolat şi despre care, de acum încolo, se va şti doar din imaginile de epocă şi caracteristicile rămase în registrul monumentelor de arhitectură. „Casa lui I. Chinculov (Hâncu)” este monument de istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. La 2 septembrie 1841, Comitetul de construcţii Chişinău-Ismail i-a eliberat soţiei secretarului gubernial Maria Dromaşko un atestat cu privire la finisarea construcţiei într-un etaj a unei case de locuit, acoperită cu olane, aflată în prima parte a oraşului, pe strada Podoliei, iscălit de arhitectul gubernial O. Gasket. Clădirea a fost construită urmând un proiect-model de casă. În această casă a locuit Iacob Ghinculov (1800–1870), pedagog şi lingvist, primul magistru al sistemei de învăţământ prin sistema lui Lankaster şi primul director al acestei şcoli. În 1940, proprietari ai case erau moştenitorii lui Ivan Hinculov. Clădirea era alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, aliniat la linia roşie a străzii. Faţada principală avea o compoziţie asimetrică, alcătuită din 6 axe compoziţionale, dintre care cinci erau de goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasată lateral, spre stânga, unde se afla poarta de acces în curte. Intrarea (astupată cu zidărie), amplasată într-un rezalit, conducea în holul casei. Detaliile arhitectonice ale faţadei principale erau din arsenalul stilului eclectic cu reminiscenţe clasice. Ferestrele aveau ancadramente, cu chenare simple, împreună cu plitele de pervaz şi panourile cu nişe sub plita de pervaz, formând un ritm complex împreună cu cornişele rectilinii, alternând peste un ancadrament lipsit de cornişe, dar dotat cu un bolţar central.