03.07.2008Arhitecţii atenţionează: Zona istorică a Chişinăului ar putea să dispară
Chişinăul vechi riscă să dispară în câţiva ani, dacă Planul Urbanistic General (PUB), adoptat de către CMC anul trecut, în preajma alegerilor locale, nu va fi reexaminat în regim de urgenţă. Problema a fost dezbătută în cadrul recentei adunări generale a Asociaţiei Arhitecţilor din Moldova (AAM), care remarcă în rezoluţia sa: „Peste vreo 5-10 ani, din zona istorică a Chişinăului va rămâne numai numele, iar urmaşilor şi turiştilor le vom arăta numai materiale de arhivă şi filme cu desene animate”.
AAM se declară îngrijorată de faptul că monumentele de arhitectură din capitală nu pot fi protejate şi riscă să piardă din valoarea lor istorică, urbanistică şi arhitecturală. „Monumentele pot fi radiate din Registru sau demolate, fără a fi scoase din Registru, precum s-a procedat cu Casa Teodosiu din b-dul Ştefan cel Mare”, se arată în rezoluţie. Situaţia respectivă a apărut din cauza trasării, în conformitate cu prevederile PUG, a noilor linii roşii (care delimitează reţelele de construcţii de străzi) în zona istorică, astfel viitorul monumentelor istorice fiind pus sub semnul întrebării. Numai pe strada Armenească, potrivit AAM, sunt puse în pericol 26 de monumente de arhitectură de importanţă locală şi unul de importanţă naţională. Autorii rezoluţiei remarcă şi problema construcţiei bulevardului D. Cantemir peste două dintre cele mai vechi zone ale Chişinăului de jos, care va conduce la dispariţia câtorva străzi şi stradele, precum şi la distrugerea irecuperabilă a tramei stradale medievale. O altă problemă care-i nemulţumeşte pe arhitecţi este deschiderea Gării de Nord şi a unei pieţe agricole într-o zonă poluată şi supraaglomerată. „În regiunea Gării de Nord se creează o metastază canceroasă, care va putea fi înlăturată numai printr-o intervenţie chirurgicală foarte costisitoare”, menţionează AAM. În acest sens, Asociaţia cere guvernului şi CMC să permită revizuirea PUG şi să suspende decizia cu privire la trasarea bulevardului Cantemir, propunând - pentru rezolvarea problemei transportului urban - reconstrucţia străzii Albişoara. Arhitecţii solicită şi crearea unui fond de salvare a monumentelor în stare de dispariţie, cu includerea în el a Centrului istoric al Chişinăului, ca monument de arhitectură şi urbanism de importanţă naţională.
Vasile Eremciuc, preşedintele AAM, consideră că vina pentru această situaţie aparţine guvernului şi fostului CMC, care au elaborat PUG în mare grabă. „Ei doreau să adopte Planul până la alegeri, ca să-şi mai pună un punct la capitolul merite. Se ştie că în realitate Ursu şi Iordan erau preocupaţi de altceva… Astăzi, deşi nu-şi vor recunoaşte gafa în mod public, consilierii din toate fracţiunile, inclusiv comuniştii, îşi dau seama că trebuie să corecteze neapărat PUG”, ne-a spus Eremciuc. Vlad Modârcă, arhitectul-şef al Chişinăului, şi Iurie Povar, directorul „Urbanproiect”, afirmă că sunt mulţumiţi de actuala variantă a PUG şi că poziţia AAM nu e decât o opinie. Modârcă a specificat că „planul nu e o dogmă, ci un document care poate fi elaborat din nou peste vreo doi-trei ani”. Iar Povar e de părere că PUG are o „variantă bună şi lucrativă şi nu trebuie reexaminat”.
La rândul său, cercetătorul Iurie Colesnic afirmă că „Planul nu este bun, fiindcă nu ţine cont de partea istorică a oraşului, pe care arhitecţii care conduc Chişinăul o ignoră”. Potrivit lui Colesnic, Chişinăul de azi e un oraş fără faţă, care va dispare curând, dacă construcţia blocurilor înalte în zona istorică va continua. Colesnic insistă asupra refacerii centrului istoric, dar, totodată, susţine ideea trasării bulevardului Cantemir, care, după el, ar scoate capitala din sufocare. „Noi mergem pe ideea că vrem să modernizăm Chişinăul, dar asta nu-i suficient”, ne-a mai spus cercetătorul.
Pavel Păduraru
