| Contravantuire | Substructura avand rolul de a limita deplasarile din incarcari orizontale. |
| Cor | 1 . În arhitectura Muntelui Athos, nume dat absidelor laterale ale catolicoanelor. 2 . În arhitectura bisericească rusă - nume dat catului superior (etajului) din interioarele locaşelor ortodoxe. |
| Corintic | Ultimul din ordinele arhitecturii Greciei Antice, prezent şi în arta clasicistă şi neoclasicistă. |
| Cornişă | Element arhitectural ieşit în consolă faţă de planul exterior superior al zidului unei construcţii. |
| Cornisa | Orice parte decorativa sau avand si rol functional care se pozitioneaza deasupra unui alt element si ii depaseste planul vertical, avand un rol de protectie atmosferica asupra respectivului element. Origine in latina literara (coronix), altfel spus un fel de coroana. |
| Coroziune | Degradare chimica a unui element de constructie. Exemplele de coroziune includ ruginirea elementelor din otel sau atacul apelor freatice sulfuroase asupra betonului. |
| Cos de fum | Element complex de constructie destinat asigurarii evacuarii unor gaze, fie prin fenomenul de convectie (tiraj natural) fie prin combinarea convectiei cu sisteme de pompe (tiraj fortat). |
| Crenel | În arhitectura fortificată, gol al unui parapet, situat între două merloane, care oferă apărătorilor posibilitatea de a ţinti asupra atacanţilor fără a fi ei înşişi loviţi. |
| Cupola | Structura sau substructura de forma curba, semi-sferica in acceptiune comuna; folosita in general pentru acoperisuri, dar si pentru structuri integrale; data fiind forma, transmiterea incarcarilor catre sol se face prin eforturi predominante de compresiune, astfel incat cupola a fost asimilata si de eschimosi prin renumitul igloo. Tip de boltă semisferică sau semisferoidală, care acoperă spaţii de plan pătrat. |
| Curtină | În arhitectura fortificată, parte a zidului de incintă plasată între două turnuri sau două bastioane, prevăzută, de obicei, spre interior, cu drumuri de strajă. |
| Curtină | În arhitectura fortificată, parte a zidului de incintă, plasată între două turnuri sau două bastioane, prevăzută spre interior cu drum de strajă, am-brazuri, guri de aruncare etc. |
|
Termeni arhitecturali
|
Divertisment
|
