| Lichefiere | Fenomen de reducere puternica a rezistentei la forfecare a solului in conditiile existentei apei si a actiunilor dinamice (seism). |
| Licitatia | Este un concurs la care investitorul, direct sau prin intermediul organizatorului licitatiei, pe baza documentelor licitatiei, invita contractanti (ofertanti) care sa prezinte oferte in scopul adjudecarii realizarii investitiei publice, in favoarea celui mai competitiv contractant. |
| Lintel | Piesă orizontală din piatră menită să suporte împingerile de deasupra unui gol. |
| Loess | Depunere consolidata de nisip eolian (purtat de vant). Se pare ca varsta rocii este sfarsitul unei ere glaciare. Roca cu porozitate foarte ridicata. |
| Lojă | La origine termenul desemna spaţiul bisericii rezervat familiilor nobile şi ctitorilor. Este folosit apoi în arhitectura teatrelor, pentru a desemna spaţiul compartimentat în celule similare, organizate în şiruri suprapuse aşezate în hemiciclu sau pe trei din laturile sălii de spectacol. |
| Lucarnă | Tip de fereastră de mici dimensiuni, practicată în panta unor acoperişuri înalte, dar cu înclinaţie mică, protejată de obicei, de un mic rezalit rectangular sau de o ramă, ori chiar de un mic acoperiş propriu mai proeminent. |
| Lucrabilitate | Masura a consistentei (vascozitatii) betonului prospat si care poate fi masurata simplu prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaza pomparea si invelirea armaturilor iar una mai scazuta duce in general la rezistente mai mari; lucrabilitatea se alege conformm normativelor si se regleaza prin aditivarea betonului, mai degraba decat prin adaugare de apa in exces. |
| Mînăstire/Mănăstire | 1. Instituţie religioasă, pentru bărbaţi sau pentru femei, constituită cu acordul unei autorităţi bisericeşti din membri care se obligă să respecte anumite canoane. 2. Ansamblul clădirilor care adăpostesc comunitatea monahală. Se compune în general din: biserica principală, capele secundare sau paraclise, stăreţie, trapeză, chilii etc. |
| Madohil | Ornament constituit din două-trei motive complementare, care permite acoperirea continuă a suprafeţelor. Motivul deseori are forma florii de lalea, de unde vine şi denumirea ornamentului. |
| Madrasa | Şcoala superioară în islam, deseori ataşată unei moschei sub forma unei curţi deschise cu hudjre perimetrale şi dotată cu mausolee, moschei etc. |
| Mandala | Sistem universal de reprezentare grafică a ordinii cosmice, compusă din forme geometrice perfect înscrise: arcul ca reprezentare a universului, pătratul ca reprezentare pământului, cu patru intrări în cele patru puncte cardinale. Simbol arhetipal al căutării perfecţiunii. |
| Mansardă | Spaţiu de locuit situat la nivelul acoperişurilor înalte cu pantă frântă, compartimentat în una sau mai multe încăperi, bine luminate, al căror plafon este adesea înclinat, urmând linia şarpantei învelitorii. Denumirea provine de la numele arhitectului francez Francois Mansart (1598-1666), considerat inventatorul acestui mod de a folosi spaţiul. |
| Masina pentru fasonarea caramizilor | Caramizile (indiferent ingredientele initiale folosite) sunt formate din materiale vascoase sau semi-solide (de ex. amestec de argila cu apa, aditivi si armatura dispersa). O masina pentru fasonarea caramizilor pregateste caramida pentru ardere prin metode cum ar fi taierea si/sau presarea. |
| Mausoleu | Monument funerar de proporţii impunătoare cu rol comemorativ. Are un plan regulat de formă geometrică, circular, pătrat sau poligonal. Unele au o structură subterană, compartimentată în mai multe încăperi pentru morminte. |
| Mazar | Cimitir, mormânt, mai ales al unui sfânt, loc de pelerinaj. |
| Meandru | Motiv ornamental continuu, uneori în relief, format din linii încrucişate sau frânte, care se intersectează în unghiuri drepte. Frecvent folosit în arhitectura greacă şi neoclasică, la decorarea plafoanelor şi faţadelor. |
| Megalit | Monument preistoric construit dintr-unul sau mai multe blocuri uriaşe de piatră brută descoperite în număr mare pe litoralul atlantic vest-european. |
| Menou | Baghetă de piatră care desparte pe verticală golul unei ferestre. |
| Merlon | În arhitectura fortificată, partea plină a unui parapet, delimitată de golurile a două creneluri. |
| Meterez | Fereastra de tragere situată la partea superioară a zidurilor unei clădiri sau ale unei incinte întărite. |
|
Termeni arhitecturali
|
Divertisment
|
