Mănăstirea Căpriana
Începuturile întemeierii mănăstirii "Căpriana" se trag din anul 1429. Ansamblul mănăstirii include trei biserici: biserica de vară "Adormirea Maicii Domnului", reconstruită de Petru Rareş la 1545 şi remodificată în 1821 de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni; biserica de iarnă "Sf. Gheorghe", construită de către egumenul Teofilact şi biserica nouă de iarnă "Sf. Nicolaie", înălţată în 1903. A fost un centru spiritual de cultură românească medievală.


Mănăstirea "Rudi" sau "Rughi"
Mănăstirea "Rudi" este situată în judeţul Soroca. Biserica mănăstirii este construită de Duca Vodă în 1777, pe moşia fraţilor Andronache şi Teodor. Rudi, cu mijloacele lor şi ale negustorului Donciul din Movilău (Podolia). Ea este finisată pe timpul domniei lui Grigore Ghica, în 1828. Pe teritoriul mănăstirii sunt două biserici - "Sf. Treime" şi "Sf. Dumitru". Apariţia mănăstirii "Rudi" este legată de o legendă precum că pe acest loc se află un izvor, apa căruia face minuni.


Mănăstirea Saharna
Este situată într-unul din defileurile pitoreşti din apropierea satului Saharna, fiind întemeiată conform unor istorici încă la 1495. Are câteva biserici din piatră şi cărămidă. S-a construit în baza vechiului schit "Saharna".


Mănăstirea Hârjăuca
Una din legende spune că Mănăstirea "Hârjăuca" a fost întemeiată în 1740 de un călugăr numit Hârjan, pribegit, care a poposit în codru pentru a se odihni. Văzând pe Maica Domnului în vis, s-a decis să înalţe un loc de rugăciune şi de pomenire, unde se adunau apoi mulţi creştini, lepădându-şi grijile lumeşti, hotărâţi să se consacre credinţei. Este o mănăstire de o importanţă naţională cu două biserici - "Sf. Spiridon" şi "Înălşarea Domnului".


Mănăstirea "Hâncul"
Mănăstirea "Hâncul" este situată în judeţul Ungheni. Se afirmă că marele stolnic Mihail Hâncu, după dorinţa unei fiice a sale, a întemeiat în 1678 schitul, care îi poartă numele, fiica călugărindu-se cu numele Parascheva. În acest scop ea a dăruit schitului moşia Secăreni cu cele 1040 ha de pământ. În 1836, în timpul egumenului Dosoftei, schitul se transformă în mănăstire. Mănăstirea are două biserici de piatră - "Cuvioasa Parascheva", ridicată în 1835 şi "Adormirea Maicii Domnului", zidită în 1844.


Mănăstirea Cuşelăuca (sau Coşeleuca)
Mănăstirea "Cuşelăuca" este situată în judeţul Soroca, pe o pantă, lângă râul Negru. Din partea de est, mănăstirea este deschisă, iar din celelalte părţi înconjurată de păduri. Este întemeiată în anul 1786 de evlavioasa răzăşită din satul Cotiujeni Maria Tocanos, călugărită cu numele Mitrodora. Are două biserici - cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena".


Mănăstirea Condriţa
Mănăstirea "Condriţa" este situată la distanţa de 26 km de or. Chişinău, şi este întemeiată de ieromonahul Iosif, venit aici în 1783 cu încă câţiva călugări din mănăstirea "Căpriana". În 1918 schitul "Condriţa" se separă de mănăstirea "Căpriana" şi se transformă în mănăstire independentă.


Mănăstirea "Hârbovăţ"
Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1730 de boierul Constantin Carpuz. Celebritatea mănăstirii se datorează icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Hârbovăţ, icoană donată mănăstirii de soţia colonelului rus Nicolai Albaduiev, mort la Hârbovăţ, în 1790.


Mănăstirea "Tabăra"
A fost întemeiată în 1779 sau 1784. Datele sunt contradictorii. Are două biserici - Adormirea Maicii Domnului şi "Sf. Treime". Bisericile sunt construite din piatră şi cărămidă.

Sursa: www.monument.md