09.12.2005Betonul celular autoclavizat – evolutie si tendinte
Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au protejat împotriva stihiilor naturii si a altor pericole, folosind pentru început adaposturile naturale, cum ar fi pesterile. Cu timpul însa, oamenii au început sa actioneze pentru a realiza ei adaposturile, punând baza începuturilor meseriei de constructor.
Pentru ziduri, element principal de structura al constructiilor, s-au folosit în prima faza materialele puse la dispozitie de natura, cum sunt piatra, lemnul si argila. Pe masura dezvoltarii societatii însa, amenajarile nu s-au limitat la locuinte si s-au diversificat si pentru alte destinatii.
Materialele naturale au fost completate cu noi sortimente produse initial în conditii manuale simple, dar care în timp au evoluat prin procedee tehnice industriale, cu parametri calitativi superiori. Astfel, pentru alcatuirea zidurilor au început sa fie folosite: caramizi si blocuri ceramice, betoane, panouri din beton asociate cu materiale termoizolante, ipsos, materiale plastice, sticla etc.
BCA- scurt istoric
La jumatatea secolului trecut apare un nou sortiment industrial cunoscut sub numele de „beton celular autoclavizat“, în denumire prescurtata BCA. Acest nou material rezulta din expandarea (goluri datorita degajarii hidrogenului din reactia cu apa a pulberii de aluminiu) unui amestec de nisip silicios, liat cu ciment si var tratat cu abur de înalta presiune.
Produsul rezultat, datorita expandarii, are greutate volumetrica mica, calitate care îi confera avantajul unei productivitati sporite la punerea în opera, blocurile de beton celular putând avea dimensiuni mai mari. Golurile din masa blocurilor de BCA asigura zidurilor la care este folosit proprietati termoizolante, reducând pierderile de caldura iarna si patrunderea caldurii vara.
BCA a fost produs pentru prima data în Rusia si Polonia cu un procedeu care folosea expandarea cenusei de termocentrala. Dupa scurt timp apar tehnologiile : Hebel din Germania si Ytong din Suedia. Cele doua tehnologii se aseamana, ele diferind, în principal, prin proportia liantului var si ciment (la Hebel având pondere cimentul, iar la Ytong varul) si prin utilajul de baza, folosit pentru taierea produsului.
Primele fabrici de BCA din România
În tara noastra, primele fabrici de beton celular autoclavizat se realizeaza în deceniul 6 al secolului trecut, cu utilaj si tehnologie poloneza, la Bucuresti, Craiova si Doicesti. În anii ‘70, fabrica de la Craiova, în prezent a societatii Elpreco, se modernizeaza pe baza unei licente, si utilaje si instalatii importante de la firma Hebel. Dupa asimilarea instalatiilor si utilajelor în productie româneasca, se mai pun în functiune înca 6 fabrici: la Deva, Constanta, Oradea, Calarasi, Adjud si Bucov, cu o capacitate de cca. 200 mii mc. Fabrica din Bucuresti se modernizeaza si ea în baza licentei Ytong cu utilaje si instalatii suedeze, având o capacitate asemanatoare de 200 mii mc.
Dupa anul 1980, se mai realizeaza unele capacitati mai mici (pâna la 50 mii mc) la Turnu Severin, Comanesti, Suceava si Brasov, pe baza unei tehnologii românesti, astfel ca se ajunge în total la o capacitate anuala de 1.850 mii mc.
Productia înainte de anul 1990 era între 1.450-1.600 mii mc/an, dupa anul 1990 scade ajungând în anul 1994 la 840 mii mc, dupa care, cu unele oscilatii, creste din nou ajungând la 1.050 mii mc în anul 2000 si 1.150 mii mc în 2001. Scaderea productiei dupa 1990 se explica prin reducerea drastica a investitiilor, a constructiilor de locuinte în perioada de criza economica din tara noastra din deceniul trecut.
Ar trebui mentionat faptul ca nivelurile de productie, înainte de 1989, includeau un volum important de placi din BCA înglobat în panourile mari de fatada prefabricate din beton armat, folosite la cladirile de locuit. S-au folosit la termoizolari de acoperisuri sau terase, înlocuind materiale termoizolante ca vata minerala, polistiren, poliuretan etc. care erau evitate, fiind considerate eronat energofage.
Studiile de prognoza apreciaza ca în continuare exista o tendinta de crestere a consumului astfel ca productia sa ajunga pâna la 1.400 mii mc/an în 2005 si 1.600 mii mc/an în 2010.
Aceste studii se bazeaza pe o evolutie economica pozitiva în tara noastra în urmatorii ani si influentele acesteia în sporirea investitiilor si a constructiilor în toate domeniile, pe sporirea veniturilor populatiei si crearea de resurse pentru dinamizarea constructiilor de locuinte, de constructii social-culturale, crese, scoli, spitale etc.
În toate aceste constructii, betonul celular autoclavizat poate fi utilizat cu succes, daca tinem cont si de tendinta pentru un volum sporit de locuinte individuale cu regim redus de înaltime. Vor pleda în favoarea folosirii, productivitatea pe santier la punerea în opera, posibilitatile de prelucrare pe santier, usurinta montarii diverselor instalatii sanitare, termice sau electrice.
De asemeni, vor avea importanta în evaluarea eficientei, calitatile superioare ale zidariilor din BCA, precizia dimensionala a produselor si economia de mortar pe care o asigura, profilatiile antiseismice în rosturile verticale si compatibilitatea cu multiple solutii de finisaj (glet, tencuieli, zugraveli, tapet, placaje, vopsitorii etc.), posibilitatea de livrare cu mijloace auto de la producator direct pe santier si multe altele. Ca si alte multe materiale, BCA are înca rezerve pentru sporirea eficientei atât în fabricatie, cât si la punerea în opera pe santiere.
Ing. Vasile Marcu
www.constructiv.ro
