12.12.2005

Caramida, material de baza în constructii

Zidaria, ca material de constructie, a fost folosita din cele mai vechi timpuri fiind, alaturi de lemn, componenta de baza pentru realizarea locuintelor.

Evolutia produselor de zidarie, utilizate la realizarea structurilor de rezistenta, a cunoscut o evolutie sinuoasa, dar în acelasi timp constanta pe piata materialelor de constructie.
Este cunoscut faptul ca, înca de la începuturile „industriei constructiilor“, zidariile au avut un rol însemnat în balanta solutiilor constructive. Daca în perioadele de început, solutiile au constat preponderent în realizarea constructiilor în sisteme constructive utilizând zidaria de piatra, la ora actuala se constata o diversificare si o specializare a materialelor pentru zidarie.

Unul dintre materialele de baza este liantul de legatura - mortarul. Evolutia mortarelor pentru zidarie a cunoscut practic etape clare de dezvoltare, care pot fi clasificate astfel:
• mortare pe baze de argila cu adaosuri de calcare;
• mortare pe baza de var hidraulic utilizate în special în perioada de înflorire a Imperiului Roman;
• ultima categorie importanta este cea a mortarelor pe baza de ciment cu sau fara adaosuri. Aceasta categorie se perfectioneaza continuu aparând diverse forme de mortar ce se adreseaza unei anumite categorii de bloc de zidarie.

În ceea ce priveste corpurile de zidarie, evolutia este putin diferita, formele cele mai primitive de realizare a blocurilor de zidarie au constat în realizarea de caramizi de argila „arse“ la soare. Pentru a se limita fisurarea prin contractie a argilei, s-a introdus un material de armare, constituit din paie de grâu sau orz. Acest mod de realizare a blocurilor de zidarie se mai întâlneste si astazi în zone rurale, pentru constructii de importanta redusa sau în zone cu traditie în domeniu (spre exemplu Delta si zona dobrogeana).

La începutul anilor ’90, din dorinta de a construi cât mai mult, desi în faza initiala nu existau suficiente mijloace de finantare, s-au utilizat caramizi presate, numite generic „terrablocuri“.
Studiile întreprinse în acea perioada au aratat ca, utilizând o argila corespunzatoare si respectând procesul tehnologic, se pot obtine materiale si, implicit, case cu caracteristici similare celor realizate cu produse ceramice.

Pe masura ce societatea s-a mai maturizat si problema cutremurelor a început sa se constientizeze în rândul populatiei, notiunea de ieftin a început sa fie asociata notiunii de nesiguranta.
Alternativa pe piata a fost cea a blocurilor ceramice ce aveau o traditie si o pondere însemnata pe piata materialelor de constructii, dar erau mai scumpe.

Populatia percepea zidaria realizata din produse ceramice prin prisma comportarii corespunzatoare atât la cutremure, cât si în timp, si o asociase notiunii de „trainic“.
Dupa o perioada de declin, în care piata a fost acaparata de produse ce permiteau o productivitate mare, în conditii industriale, se constata o noua reorientare a utilizatorilor catre structurile de zidarie. Acest lucru se datoreaza si faptului ca se doreste o personalizare a locuintei, un segment foarte important pe piata fiind ocupat de locuintele unifamiliale de tip vila.

Programele de locuinte ce prevedeau realizarea de locuinte într-un ritm alert au impus pe piata utilizarea proiectelor tip si a prefabricatelor de beton, concomitent cu zidaria de BCA. Acest ultim material este folosit la realizarea zidariilor de închidere si compartimentare, peretii interiori fiind realizati din fâsii de BCA.

Chiar daca materialul are caracteristici termotehnice incontestabile, rezistentele mecanice sunt limitate (de cele mai multe ori sub marca 50 – minim necesara pentru ca materialul sa poata fi utilizat la constructii cu zidarie structurala, în zone seismice). Folosirea materialului în constructii se limiteaza la zidarii de umplutura si la zidarie structurala pentru constructii P+1 conform normelor în vigoare, functie de zona seismica de calcul.
În aceste conditii segmentul de piata rezervat constructiilor cu structura de rezistenta realizata din zidarie structurala s-a redus practic la produsele ceramice si la produsele din beton, utilizate cu anumite precautii.

Produsele ceramice utilizate pe piata româneasca se realizeazaîntr-o gama sortimentala impusa de cele doua standarde, respectiv, STAS 457-86 pentru caramida preseta plina si STAS 5185/1,2-86 ce face referinta la caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.
Utilizarea tehnologiilor învechite, folosite la realizarea produselor ceramice, a condus la deficiente clare în ceea ce priveste aspectul (abateri dimensionale mari, fete si muchii curbe), dar ceea ce este foarte important se refera la realizarea de produse cu rezistente mecanice destul de reduse. Majoritatea producatorilor coborând marca spre valoarea minim acceptata C 50 (marca C100 se obtine numai la cerere în anumite fabrici si numai printr-o supraveghere a procesului tehnologic).Cresterea permanenta a costurilor energetice a condus la scumpirea foarte mult a produselor ceramice în conditiile scaderii permanente a calitatii.
În conditiile de mai sus, consumatorii privati s-au orientat catre produse mai ieftine, intrând pe piata în competitie, blocurile mici din beton cu agregatele grele. Aceste produse au fost repede asimilate atât de micii întreprinzatori, cât si de firmele de constructii, datorita faptului ca nu necesita investitii costisitoare si nici conditii deosebite de fabricatie.

La început, aceste produse au fost folosite fara o limitare a domeniului, atât la constructii de importanta redusa, cât si la constructiile de locuinte. Lipsa asigurarii conditiilor de confort termic a condus în mod firesc la renuntarea utilizarii la constructiile de locuinte.
Pe masura ce piata materialelor de constructii s-a maturizat, la nivel guvernamental elaborându-se o legislatie specifica ce pune accentul pe asigurarea calitatii produselor si protejarea consumatorului final (proprietarul de constructii) aliniata la legislatia europeana, s-au produs mutatii majore. Acceptarea pe piata numai a produselor certificate sau agrementate a scos din competitie producatorii de materiale de zidarie ce aveau productii neconforme, nivelul calitativ al produselor crescând constant.
Aplicarea legislatiei în teritoriu, prin intermediul inspectoratelor de stat, a fortat în mod pozitiv producatorii de materiale pentru zidarie sa-si asigure un sistem propriu de calitate astfel încât materialul sa aiba constanta sub aspectul proprietatilor fizico-mecanice.

Masurile legislative au fost dublate de o reorientare a consumatorului care a constientizat ca pe lânga aspectul financiar conteaza foarte mult luarea în calcul si aspectul calitativ.
În acest moment apar pe piata materialelor de constructii pentru zidarie doua materiale ce au acaparat si îsi disputa acest segment de piata. Este vorba de produsele de BCA pe de o parte si produsele ceramice POROTHERM pe de alta parte. Dorinta producatorilor de acaparare a unui sector de piata cât mai mare a condus la o competitie, cu efecte benefice pentru calitatea produselor si, implicit, a constructiilor realizate cu cele doua produse. Desi produsele au domenii de utilizare relativ distincte ele se intersecteaza în special pe segmentul zidariilor de umplutura si al peretilor despartitori, unde principalul competitor este rigipsul.
Pe fundalul dezvoltarii productiei si comercializarii celor doua produse, majoritatea producatorilor interni de blocuri ceramice au înregistrat scaderi constante ale productiei de la an la an. Au început sa apara noi producatori utilizând procedee moderne, dar a caror productie este situata în limite cantitative reduse.
Nu trebuie uitat ca pe piata materialelor de zidarie si-a facut aparitia timid un nou material si anume betonul celular usor (BCU).

Fara a supara pe nimeni, la ora actuala competitia pe piata materialelor pentru zidarie se da între produsele din tip BCA si principalul competitor caramizile, Porotherm. Este îmbucurator faptul ca producatorii de blocuri ceramice din România au început sa-si modernizeze fabricile de productie încercând sa recâstige segmentele de piata pierdute intrând direct în competitie.
Disputa dintre competitorii puternici ne bucura si va conduce în final la aparitia pe piata a produselor calitativ superioare, raspunzând exigentelor crescânde ale utilizatorilor.

Ing. Claudiu Matei
www.constructiv.ro