12.07.2010

„Destine încarcerate”

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei a desfăşurat marţi, 6 iulie curent, o expoziţie cu genericul „Destine încarcerate”. „Este prima expoziţie de asemenea gen. În 20 de ani de independenţă nu au mai fost organizate astfel de expoziţii”, a declarat pentru FLUX Ion Tentiuc, dr. conferenţiar în istorie, şef sector Arheologie la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. „Această expoziţie conţine mai multe piese, materiale din fondurile muzeului, care au fost colectate de la foştii deportaţi şi demonstrează foarte elocvent calvarul prin care au trecut oameni absolut nevinovaţi. În cadrul acestei expoziţii avem şi multe fotografii cu copii deportaţi. Dacă în Ucraina, unde au avut loc deportări în aceeaşi perioadă, au fost deportaţi numai maturii, la noi au fost ridicaţi până şi copiii din faşă, care au fost şi ei declaraţi duşmani ai poporului şi duşi în Siberii de gheaţă”, a adăugat Ion Tentiuc, care a menţionat că, în curând, la Chişinău va funcţiona şi un muzeu al victimelor represiunilor staliniste. „Este planificat un muzeu special dedicat victimelor deportărilor şi represiunilor politice, care va fi amplasat într-o aripă a Muzeului Naţional de Istorie şi Arheologie a Moldovei”. Deoarece muzeul a avut puţin timp la dispoziţie pentru a pregăti această expoziţie, de aici lipsesc probe acumulate de „Comisia Cojocaru”, dar şi materiale din arhiva securităţii, care însă, sperăm, nu vor lipsi din viitorul muzeu al memoriei victimelor deportărilor staliniste. „În arhivele securităţii există mii de dosare a deportaţilor cu rezoluţia aşa-numitei „Troici”. Este foarte straniu că în condiţiile în care, din cauza deportărilor, au murit mii de oameni, atitudinea societăţii faţă de acest subiect este la limita nepăsării, de parcă ar fi vorba de un fapt divers. Trebuie să existe accesul la dosarele din arhiva securităţii, pentru reconstituirea adevărului istoric, deoarece este vorba de istoria noastră. Este de neînţeles atitudinea societăţii, împărţite în două, când o parte este pentru a fi cercetate aceste dosare, iar alta este împotrivă”, a mai spus pentru FLUX Ion Tentiuc. „Destine încarcerate” cuprinde şi un fragment din sârma ghimpată de pe Prut, scoasă recent, ca un simbol al restricţiilor impuse de către autorităţile sovietice. De asemenea, aici este expusă şi harta Gulagului, cu toate regiunile unde au fost deportaţi moldovenii, începând cu Kazahstan, nordul URSS şi Extremul Orient. Tot aici găsiţi articole de propagandă care încercau să impună o anumită atitudine faţă de un segment mai înstărit al populaţiei (culaci), fotografii, obiecte care au aparţinut victimelor, tablouri, reproduceri făcute de deportaţi. Deşi expoziţia a fost vernisată marţi, la ora opt dimineaţa, la prima expoziţie dedicată victimelor Gulagului au fost prezente foarte multe persoane afectate de deportări, inclusiv supravieţuitori, victime a represiunilor. Pe 6 iulie 1949, peste 40 de mii de basarabeni, bărbaţi, femei, copii, bătrâni au fost urcaţi în vagoane de marfă şi duşi în Siberia sau Kazahstan, de unde puţini s-au mai întors, iar întorşi acasă, nu toţi au fost reabilitaţi. Expoziţia „Destine încarcerate” va fi deschisă publicului larg timp de o lună. Liliana POPUŞOI / FLUX